ANTENA MAGNETICĂ pentru 160 si 80m
(aticol publicat in R&R nr.5/2001 pag.10-11)
Datorită faptului că majoritatea radioamatorilor locuiesc în
mediul urban unde lipsa spaţiului necesar pentru montarea unei antene
filare cu lungime şi înălţime faţă de sol corespunzătoare sunt
probleme greu de îndeplinit, realizarea unei antene magnetice ar
putea fi o soluţie acceptabilă.
Probabil nu aş fi trimis aceste rânduri spre publicare, dacă mai mulţi radioamatori YO nu s-ar fi arătat interesaţi de această antenă şi nu m-ar fi covins că probabil este prima realizată la noi care să "suporte" 1Kw fără probleme chiar şi în banda de 160m.
Pe de altă parte, din motive lesne de înţeles, este puţin probabil că mulţi radioamatori YO vor cumpăra antena magnetică de tip MASTER (1,75-7,3MHz; 4m diametru; 80kg; preţul până la trecerea la Euro era de 5080 DM), care, cu excepţia sistemului de acord automat, are aceleaşi performanţe cu ale antenei pe care o propun aici.
Înainte de a realiza această antenă pentru benzile joase, am experimentat alte antene ce rezonau pe benzile 10-14-18MHz şi respectiv 21-24-28MHz.
Prima avea un diametru de 110cm în timp ce a doua avea doar 90cm şi am lucrat cu ele agăţate de tavanul camerei staţiei în aşa fel încât să pot învârti axul condensatorului variabil stând pe scaun şi privind indicatorul RUS. (Atenţie,în timpul lucrului pe cadru şi implicit pe condensator sunt tensiuni înalte!) Condensatoarele variabile folosite aveau capacitatea maximă 110 şi respectiv 35pF cu distanţa între plăci de 3mm. Puterea maxima folosită nu a depăşit 100w dar am realizat legaturi experimental şi cu 1w inclusiv cu alte continente, cu condiţia să aud corespondentul.
În acel moment am considerat că merită să încerc realizarea unei antene destinate lucrului în benzile de jos, pentru care nu aveam antene corespunzătoare. Aveam 8BDXCC şi doream să obţin DXCC şi în 160m .
Antena descrisă aici este simplă în concepţie şi dacă acest articol a convins pe cineva să se apuce de treabă, atunci primul lucru pe care îl recomand este acela de a citi articolul publicat de YO4UQ în revista Radiocomunicaţii şi Radioamatorism nr.6/1997. Este probabil cel mai complet articol citit de mine pe această tema şi am răsfoit câteva colecţii de reviste străine la care sunt abonat sau pe care le-am primit de la radioamatori străini, iar datele din articol s-au verificat în practică. Acum, considerând că acel articol a fost citit şi înţeles, să trecem la descrierea pe scurt a antenei realizate de mine.
Pentru cadrul antenei am folosit 4 ţevi din cupru de 4m lungime şi 22mm diametru, din cele ce se folosesc la instalaţiile de încălzire. Nu încercaţi să folosiţi ţeavă gata spiralată din colaci fiindcă la diametrul de 4-5m nu o să-şi păstreze forma rotundă din cauza greutăţii şi va trebui să cumpăraţi alte ţevi, aşa cum a păţit cineva pe care-l ştiu eu. Hi!
Cadrul realizat de mine, are forma de octogon neregulat în sensul că din fiecare ţeavă am tăiat câte o bucată de 1,33m, obţinând în final 4 bucăţi de ţeavă lungi de 2,67m şi alte 4 bucăţi de 1,33m, pe care le+am aşezat în curte pe o suprafaţă betonată, alternând câte o bucata lungă şi una scurtă, unite cu 8 coturi (la 135 grade) din cupru cu diametru corespunzător care se găsesc de asemenea la magazinele de specialitate.
Contactul între ţevi şi coturil-am realizat prin lipire cu cositor de bună calitate şi la temperatură corespunzătoare. După cositorire, am protejat cadrul prin vopsire cu vopsea albă pe bază de clor cauciuc. Recomand pentru cadru forma patrată ea neinfluenţând caracteristicile antenei. Important este perimetrul şi nu forma cadrului antenei, iar avantajul celor 4 coturi de 90grade de data asta faţă de cele 8 coturi în varianta realizată de mine, este important, privind rezistenţa de contact şi diminuarea posibilităţii apariţiei unor întreruperi la lipituri, datorită intemperiilor.
Condensatorul variabil de acord folosit de mine este unul cu rotire continuă, iar distanţa dintre plăci este de peste 10mm, deci destul de mare pentru a nu se străpunge la tensiunile ridicate care apar în timpul lucrului ce pot ajunge la peste 30KV daca puterea folosita depaseste 600 w. Capacitatea maximă a acestui condensator este 520pF, iar cea reziduală 66pF, valori care dau posibilitatea cadrului de a se acorda lejer în intervalul 1810-2000 KHz în poziţia aproape închis şi pe 3500-3800KHz în poziţia aproape deschis. (Cei care doresc să folosească antena si pe 7MHz, vor folosi un condensator cu o capacitate reziduală mai mică sau comutând de la distanţă un condensator în serie cu variabilul descris anterior, însă perimetrul acestui cadru este prea mare pentru această frecvenţă, iar antena îşi pierde caracteristicile de antenă magnetică). Pentru intercalarea condensatorului variabil, se taie o bucată de 10-12cm la jumătatea unei laturi de sus sau de jos în cazul că se doreşte fixarea cadrului în poziţie verticală. Această lungime reprezintă distanţa dintre bornele condensatorului folosit de mine. Conexiunile se fac folosind conductor de cupru cositorit de capetele ţevii tăiate sau brăţări din bandă lată de cupru şi strânse corespunzător.
Dacă poziţia cadrului va fi orizontală faţă de pământ, antena va avea o radiaţie omnidirecţională, iar în cazul poziţionării verticale directivitatea ei se va manifesta de-a lungul planului spirei ce formează cadrul.
Probabil, ideal ar fi ca antena magnetică sa fie montată în plan vertical şi să poată fi rotită, dar acest lucru se poate realiza mai uşor în cazul antenelor de dimensiuni mai mici.
Înălţimea la care se montează această antenă nu este importantă. Aceasta se poate situa la 2-3m de sol sau pe acoperişul casei.
Ansamblul condensator variabil, demultiplicatorul şi motorul se fixează pe o placă din material electroizolant. Eu am folosit o placă din textolit gros de 1cm şi de dimensiuni 120x15cm. Motorul este de tipul celor folosite la ştergătorul de parbriz de la camioane adăugând încă o demultiplicare de la o maşină de găurit manuală. Piesa care face legătura între reductor şi axul condensatorului variabil este executată din teflon. Dacă se foloseşte o putere de până la 100w dimensiunile plăcii de textolit scad mult funcţie de dimensiunile condensatorului variabil. Cel folosit de mine are o lungime de aproximativ 70cm. Pe latura patratului opusă condensatorului variabil se află sistemul de cuplare al cablului de alimentare la cadru. Eu am experimentat şi circuite de adaptare de tip inductiv dar până la urmă am optat pentru unul de tip gama. Nu am constatat diferenţe notabile, raportul de unde staţionare fiind 1:1 dacă în apropiere şi pe direcţia de radiaţie a antenei nu s-a aflat altă antenă care să rezoneze pe frecvenţa cadrului.
În ceea ce priveşte acordul antenei, acesta poate fi urmărit prin multe metode, fiecare folosind ce are la dispoziţie. Cel mai simplu mod este de a folosi SWR-metru de la transceiver sau cel de la cuplorul de antenă (fără a folosi cuplorul pentru această antenă). Raportul de unde stationare optim in orice porţiune a celor două benzi se obţine comandând înciderea sau deschiderea condensatorului variabil.
Antena magnetică prezintă o lărgime de bandă redusă (aprox. 5 KHz în 160m şi 15KHz în 80m, astfel că un acord brut se poate face chiar în regim de recepţie urmărind o indicaţie maximă a S-metrului. De aici rezultă că de câte ori schimbăm frecvenţa, chiar în cadrul aceleiaşi benzi, trebuie refăcut acordul , altfel vom avea un randament slab atât la recepţie cât şi la emisie.
Dacă trecem peste discomfortul acestor acorduri repetate, putem constata că lărgimea de bandă redusă, are un efect avantajos de filtru, efect ce se face simţit în special în concursuri sau când pe o frecvenţă apropiată transmite o statie puternică.
Chiar la puteri de peste 400w, nu apar probleme TVI sau BCI.
In încheiere, ţinând cont că alegerea antenei magnetice reprezintă dupa părerea mea o soluţie de compromis datorat lipsei de spaţiu pentru instalarea unei antene filare bine dimensionate şi degajate aşteptările nu mi-au fost înşelate. După doi ani de folosire am reuşit sa obţin DXCC şi în 160m. Dacă este puţin sau mult apreciaţi singuri. Acum am demontat-o şi folosesc o antenă "Inverted L" de care sunt mulţumit. Nu necesită acorduri repetate şi în concursuri contează acest lucru.
In Fig.1 e reprezentat schematic cadrul antenei, iar în Fig.2 adaptarea gama.
Pentru eventuale informaţii suplimentare mă puteţi contacta la tel. 0256 351593 , fax acelaşi număr sau 0726 415552. E-mail: yo2rr@clicknet.ro
Probabil nu aş fi trimis aceste rânduri spre publicare, dacă mai mulţi radioamatori YO nu s-ar fi arătat interesaţi de această antenă şi nu m-ar fi covins că probabil este prima realizată la noi care să "suporte" 1Kw fără probleme chiar şi în banda de 160m.
Pe de altă parte, din motive lesne de înţeles, este puţin probabil că mulţi radioamatori YO vor cumpăra antena magnetică de tip MASTER (1,75-7,3MHz; 4m diametru; 80kg; preţul până la trecerea la Euro era de 5080 DM), care, cu excepţia sistemului de acord automat, are aceleaşi performanţe cu ale antenei pe care o propun aici.
Înainte de a realiza această antenă pentru benzile joase, am experimentat alte antene ce rezonau pe benzile 10-14-18MHz şi respectiv 21-24-28MHz.
Prima avea un diametru de 110cm în timp ce a doua avea doar 90cm şi am lucrat cu ele agăţate de tavanul camerei staţiei în aşa fel încât să pot învârti axul condensatorului variabil stând pe scaun şi privind indicatorul RUS. (Atenţie,în timpul lucrului pe cadru şi implicit pe condensator sunt tensiuni înalte!) Condensatoarele variabile folosite aveau capacitatea maximă 110 şi respectiv 35pF cu distanţa între plăci de 3mm. Puterea maxima folosită nu a depăşit 100w dar am realizat legaturi experimental şi cu 1w inclusiv cu alte continente, cu condiţia să aud corespondentul.
În acel moment am considerat că merită să încerc realizarea unei antene destinate lucrului în benzile de jos, pentru care nu aveam antene corespunzătoare. Aveam 8BDXCC şi doream să obţin DXCC şi în 160m .
Antena descrisă aici este simplă în concepţie şi dacă acest articol a convins pe cineva să se apuce de treabă, atunci primul lucru pe care îl recomand este acela de a citi articolul publicat de YO4UQ în revista Radiocomunicaţii şi Radioamatorism nr.6/1997. Este probabil cel mai complet articol citit de mine pe această tema şi am răsfoit câteva colecţii de reviste străine la care sunt abonat sau pe care le-am primit de la radioamatori străini, iar datele din articol s-au verificat în practică. Acum, considerând că acel articol a fost citit şi înţeles, să trecem la descrierea pe scurt a antenei realizate de mine.
Pentru cadrul antenei am folosit 4 ţevi din cupru de 4m lungime şi 22mm diametru, din cele ce se folosesc la instalaţiile de încălzire. Nu încercaţi să folosiţi ţeavă gata spiralată din colaci fiindcă la diametrul de 4-5m nu o să-şi păstreze forma rotundă din cauza greutăţii şi va trebui să cumpăraţi alte ţevi, aşa cum a păţit cineva pe care-l ştiu eu. Hi!
Cadrul realizat de mine, are forma de octogon neregulat în sensul că din fiecare ţeavă am tăiat câte o bucată de 1,33m, obţinând în final 4 bucăţi de ţeavă lungi de 2,67m şi alte 4 bucăţi de 1,33m, pe care le+am aşezat în curte pe o suprafaţă betonată, alternând câte o bucata lungă şi una scurtă, unite cu 8 coturi (la 135 grade) din cupru cu diametru corespunzător care se găsesc de asemenea la magazinele de specialitate.
Contactul între ţevi şi coturil-am realizat prin lipire cu cositor de bună calitate şi la temperatură corespunzătoare. După cositorire, am protejat cadrul prin vopsire cu vopsea albă pe bază de clor cauciuc. Recomand pentru cadru forma patrată ea neinfluenţând caracteristicile antenei. Important este perimetrul şi nu forma cadrului antenei, iar avantajul celor 4 coturi de 90grade de data asta faţă de cele 8 coturi în varianta realizată de mine, este important, privind rezistenţa de contact şi diminuarea posibilităţii apariţiei unor întreruperi la lipituri, datorită intemperiilor.
Condensatorul variabil de acord folosit de mine este unul cu rotire continuă, iar distanţa dintre plăci este de peste 10mm, deci destul de mare pentru a nu se străpunge la tensiunile ridicate care apar în timpul lucrului ce pot ajunge la peste 30KV daca puterea folosita depaseste 600 w. Capacitatea maximă a acestui condensator este 520pF, iar cea reziduală 66pF, valori care dau posibilitatea cadrului de a se acorda lejer în intervalul 1810-2000 KHz în poziţia aproape închis şi pe 3500-3800KHz în poziţia aproape deschis. (Cei care doresc să folosească antena si pe 7MHz, vor folosi un condensator cu o capacitate reziduală mai mică sau comutând de la distanţă un condensator în serie cu variabilul descris anterior, însă perimetrul acestui cadru este prea mare pentru această frecvenţă, iar antena îşi pierde caracteristicile de antenă magnetică). Pentru intercalarea condensatorului variabil, se taie o bucată de 10-12cm la jumătatea unei laturi de sus sau de jos în cazul că se doreşte fixarea cadrului în poziţie verticală. Această lungime reprezintă distanţa dintre bornele condensatorului folosit de mine. Conexiunile se fac folosind conductor de cupru cositorit de capetele ţevii tăiate sau brăţări din bandă lată de cupru şi strânse corespunzător.
Dacă poziţia cadrului va fi orizontală faţă de pământ, antena va avea o radiaţie omnidirecţională, iar în cazul poziţionării verticale directivitatea ei se va manifesta de-a lungul planului spirei ce formează cadrul.
Probabil, ideal ar fi ca antena magnetică sa fie montată în plan vertical şi să poată fi rotită, dar acest lucru se poate realiza mai uşor în cazul antenelor de dimensiuni mai mici.
Înălţimea la care se montează această antenă nu este importantă. Aceasta se poate situa la 2-3m de sol sau pe acoperişul casei.
Ansamblul condensator variabil, demultiplicatorul şi motorul se fixează pe o placă din material electroizolant. Eu am folosit o placă din textolit gros de 1cm şi de dimensiuni 120x15cm. Motorul este de tipul celor folosite la ştergătorul de parbriz de la camioane adăugând încă o demultiplicare de la o maşină de găurit manuală. Piesa care face legătura între reductor şi axul condensatorului variabil este executată din teflon. Dacă se foloseşte o putere de până la 100w dimensiunile plăcii de textolit scad mult funcţie de dimensiunile condensatorului variabil. Cel folosit de mine are o lungime de aproximativ 70cm. Pe latura patratului opusă condensatorului variabil se află sistemul de cuplare al cablului de alimentare la cadru. Eu am experimentat şi circuite de adaptare de tip inductiv dar până la urmă am optat pentru unul de tip gama. Nu am constatat diferenţe notabile, raportul de unde staţionare fiind 1:1 dacă în apropiere şi pe direcţia de radiaţie a antenei nu s-a aflat altă antenă care să rezoneze pe frecvenţa cadrului.
În ceea ce priveşte acordul antenei, acesta poate fi urmărit prin multe metode, fiecare folosind ce are la dispoziţie. Cel mai simplu mod este de a folosi SWR-metru de la transceiver sau cel de la cuplorul de antenă (fără a folosi cuplorul pentru această antenă). Raportul de unde stationare optim in orice porţiune a celor două benzi se obţine comandând înciderea sau deschiderea condensatorului variabil.
Antena magnetică prezintă o lărgime de bandă redusă (aprox. 5 KHz în 160m şi 15KHz în 80m, astfel că un acord brut se poate face chiar în regim de recepţie urmărind o indicaţie maximă a S-metrului. De aici rezultă că de câte ori schimbăm frecvenţa, chiar în cadrul aceleiaşi benzi, trebuie refăcut acordul , altfel vom avea un randament slab atât la recepţie cât şi la emisie.
Dacă trecem peste discomfortul acestor acorduri repetate, putem constata că lărgimea de bandă redusă, are un efect avantajos de filtru, efect ce se face simţit în special în concursuri sau când pe o frecvenţă apropiată transmite o statie puternică.
Chiar la puteri de peste 400w, nu apar probleme TVI sau BCI.
In încheiere, ţinând cont că alegerea antenei magnetice reprezintă dupa părerea mea o soluţie de compromis datorat lipsei de spaţiu pentru instalarea unei antene filare bine dimensionate şi degajate aşteptările nu mi-au fost înşelate. După doi ani de folosire am reuşit sa obţin DXCC şi în 160m. Dacă este puţin sau mult apreciaţi singuri. Acum am demontat-o şi folosesc o antenă "Inverted L" de care sunt mulţumit. Nu necesită acorduri repetate şi în concursuri contează acest lucru.
In Fig.1 e reprezentat schematic cadrul antenei, iar în Fig.2 adaptarea gama.
Pentru eventuale informaţii suplimentare mă puteţi contacta la tel. 0256 351593 , fax acelaşi număr sau 0726 415552. E-mail: yo2rr@clicknet.ro